În tutun există sute de substanțe deosebit de toxice pentru organism, dar una singură dă dependență fumătorilor: nicotina. Nicotina este un alcaloid lichid care în contact cu aerul capătă o culoare gălbuie, un drog care are efecte similare cu cele produse de cocaină.

În concentrații mici (aproximativ 1 mg de nicotină absorbită), substanța acționează ca un stimulent la mamifere și este principalul factor responsabil pentru dependență. 

 

Potrivit American Heart Association, dependența de nicotină a fost istoric, una dintre cele mai grele, în timp ce caracteristicile farmacologice și comportamentale care determină dependența de tutun sunt similare cu cele ale dependenței de heroină și cocaină. Conținutul de nicotină din țigări a crescut treptat de-a lungul anilor, studiile arătând o creștere medie de 1,6% pe an între 1998 și 2005. Aceasta a fost observată pentru toate categoriile de țigări.

 

Dependența de nicotină este o afecțiune cronică și complexă care apare atunci când o persoană dezvoltă o nevoie compulsivă de a consuma nicotină, de obicei prin fumat, dar și prin alte forme de administrare, cum ar fi țigările electronice sau tutunul de mestecat. 

Cercetări recente au descoperit că nicotina inhibă modificarea enzim-cromatinei (clasa I și II histon deacetilaze) care crește capacitatea cocainei de a provoca dependență.

 

La doar 10 secunde după primul fum nicotina este absorbită (prin piele și mucoasele nasului, gurii și plămânilor), ajungând foarte repede în sânge și în creier.

În creier crește rapid secreția de dopamină („hormonul plăcerii”) și fumătorul resimte repede o stare de bine, de plăcere, de calmare, de relaxare.

Această stare de bine este temporară, deoarece nicotina se eliberează de pe neuronii care secretă dopamină și, prin circulația sanguină, ajunge la ficat și rinichi, unde este descompusă în proporție de 80%. Ulterior, este eliminată prin urină, salivă, piele și păr. După aproximativ 45 de minute, concentrația de nicotină din sânge scade, iar producția de dopamină se reduce, ceea ce provoacă senzații neplăcute de iritabilitate, nervozitate și nerăbdare - simptome caracteristice „sevrajului de nicotină”.

 

Așadar, efectele pozitive sunt de scurtă durată, iar pe măsură ce organismul se obișnuiește cu prezența nicotinei, este nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține același efect. Acest proces conduce la dezvoltarea dependenței fizice și psihologice. În timp, senzațiile de sevraj, precum iritabilitatea, anxietatea, dificultățile de concentrare și nevoia constantă de a fuma, devin din ce în ce mai pregnante, iar persoana devine captivă în acest cerc vicios.

 

Nicotina stimulează glandele suprarenale, determinând eliberarea adrenalinei, hormonul asociat cu reacțiile de stres. Aceasta duce la creșterea tensiunii arteriale, accelerarea bătăilor inimii din cauza constricției vaselor de sânge, respirație rapidă și superficială, precum și creșterea nivelului de zahăr din sânge.

 

Nicotina reduce secreția de insulină de către pancreas, ceea ce împiedică utilizarea zahărului din sânge prin activitate fizică și inhibă senzația de foame. Acest lucru crește riscul de hiperglicemie, hipoglicemie, diabet de tip 2 și afecțiuni cardiovasculare. În plus, nicotina afectează echilibrul hormonilor tiroidieni, pituitari, sexuali și suprarenali.

 

Printre efectele negative ale fumatului se numără: pneumonia, emfizemul pulmonar, infecțiile respiratorii, bolile cardiovasculare, cataracta, cancerul oral, de laringe, faringe, esofag, stomac, pancreas, rinichi, plămâni, leucemia, parodontoza, diabet, infertilitate, complicații în sarcină și îmbătrânire prematură.

 

În medie, fumătorii trăiesc cu aproximativ 10 ani mai puțin decât nefumătorii.

​

CONTACTAȚI-NE, dacă te-ai săturat să te controleze țigările pe tine și nu tu pe ele!