Alcoolul are efect sedativ asupra sistemului nervos, creând o stare de energie sau relaxare și dezinhibare. Mulți oameni din țara noastră consumă alcool pentru a se relaxa după o zi de muncă sau pentru a uita de diverse probleme. Consumat frecvent și în cantități mari determină comportamentul compulsiv și ulterior, dependența.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă bărbaților să consume între 3 și 4 unități de alcool pe zi (1 unitate echivalentă cu 10 ml de alcool pur, adică un pahar standard de bere sau vin, sau un pahar mic de băuturi spirtoase), iar femeilor între 2 și 3 unități. Aceste limite variază în funcție de diferiți factori, inclusiv vârsta și starea de sănătate. 

Este important de remarcat faptul ca ficatul poate procesa doar aproximativ 8 grame de alcool pe oră.

Ficatul uman procesează, în medie, între 10 și 15 mililitri de alcool pur pe oră, adică aproximativ o băutură standard, care conține aproximativ 14 grame de alcool. Această capacitate poate varia în funcție de factori precum greutatea corporală, sexul, vârsta și starea de sănătate a fiecărei persoane.

​

Profesorul american Elvin Morton Jellinek a realizat o clasificare a formelor de alcoolism: 

• Alcoolismul alfa/α (faza prealcoolică). Durata consumului poate varia de la câteva luni până la câțiva ani. Inițial, alcoolul este consumat ocazional, iar ulterior constant, în scopul ameliorării unui conflict intrapsihic sau pentru efectul anxiolitic. Nu se ajunge la dependența fizică.

• Alcoolism beta/β. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socio-culturare. Datorită abuzului pot apărea complicații medicale diverse.

• Alcoolism gamma/γ. Se constată pierderea controlului asupra cantității consumate, creșterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general și neglijarea îndatoririlor sociale și familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenței fizice.

• Alcoolism delta/δ. Se caracterizează prin perioade de intoxicație prelungite ce favorizează degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice până la apariția demenței și a psihozelor alcoolice. Dependența fizică este foarte intensă, nepermițând suprimarea consumului nici pentru 1-2 zile.

• Alcoolism epsilon/ε (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în cantități exagerate timp de câteva zile. Are un debut și un final brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei turburări de somn asociate cu tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai gravă a alcoolismului.

 

Tot cercetătorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetică a evoluției dependenței de alcool

​

Faza pre-alcoolica

Este faza în care alcoolul se consumă ocazional, la petreceri, sărbători, protocoale etc. În acest stadiu nu există dependență fizică și psihică.​

Dependența se poate crea prin:

- consum de alcool repetat; mulți consumatori nu depășesc niciodată acest punct.

- cantitatea de alcool crește din ce în ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.

​​

Faza de debut

În această fază, sunt "asigurate", de către consumator toate condițiile pentru dezvoltarea dependenței. Consumatorul manifestă următoarele simptome: amnezie; consum de alcool pentru efectul în sine; ascunderea alcoolului; preocupare față de alcool; sorbirea cu sete a primului pahar; sentiment de vinovăție privind alcoolul; evitarea conversației pe tema alcoolului. Amneziile apar după aproape fiecare consum.

​​

Faza critică

Este faza în care dependenţa de alcool este deja instalată.

Alcoolicul manifestă următoarele:

- pierderea controlului, persoana promite sau îşi propune să bea "mai puţin" dar constată că   nu mai poate controla voluntar cantitatea de băutură consumată, că pierde simţul măsurii,   că ajunge iar la ebrietate, beţie, stare de intoxicație, comă alcoolică.

- raționalizarea și justificarea consumului, negarea bolii;

- grupul de consumatori devine o sursă importantă pentru respect și stimă de sine;

- comportament agresiv, remușcare și sentimentul de vină persistentă;

- modificarea comportamentului, tulburări de comportament;

- întreruperea relațiilor sociale;

- pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini și responsabilități;

- pierderea interesului pentru activități casnice, hobbyuri, alte activități;

- re-interpretarea relațiilor personale;

- auto-compătimire marcată, stări depresive;

- gândire irațională - crede fapte sau lucruri fără fundament real, interpretări negative;

- protejarea băuturii, neglijarea hranei, a igienei corporale și a aspectului fizic;

- prima spitalizare, probleme medicale în urma complicațiilor date de consum;

- gelozia alcoolică, scăderea capacității sexuale, impotența;

- consum matinal de alcool.

​​

Faza cronică 

Este ultima fază a dependenței. Din acest punct, nu mai există cale de întoarcere la "băutul controlat".

În acest stadiu dependența se manifestă prin:
              - consum permanent de alcool - de unul singur sau în compania prietenilor de pahar;

- deteriorare etică - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil etc.);

- deteriorare severă a gândirii;

- deteriorare socială prin compania consumatorilor;

- înlocuirea oricărei băuturi cu băutură alcoolizată;

- tremurături, consumă alcool pentru evitarea sevrajului;

- refuză, nu acceptă starea de degradare fizica și psihică în care a ajuns.

În cazul consumului excesiv de alcool pot apărea psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:

​

1. Beția patologică

Este o stare de excitație, respectiv sedare declanșată prin consumul de alcool, cu recunoașterea defectuoasă a realității, iluzii și halucinații. Frica excesivă sau furia, agresivitatea puternică, starea de afect și atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantități minime de alcool (probabil în urma unei predispoziții individuale, de exemplu date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-15 min.). Urmează somnul terminal și amnezia evenimentului.

​

2. Delirium tremens

Delirium tremens reprezintă o stare gravă caracterizată prin halucinații vizuale majore, percepția distorsionată a realității, agitație psihomotorie severă, transpirații abundente, tremurături și dereglări periculoase ale frecvenței cardiace și tensiunii arteriale. În trecut, delirium tremens era adesea letal, dar, datorită noilor medicamente, rata mortalității a scăzut semnificativ în ultimii ani.

 

3. Halucinoza alcoolică

Persoanele afectate pot auzi voci care discută între ele sau care comentează și critică comportamentul lor. Halucinațiile complexe pot include scenarii de urmărire și asediu, fiind însoțite de un nivel ridicat de anxietate.

 

4. Gelozia obsesivă a alcoolicului

Această obsesie devine adesea incurabilă, manifestându-se prin gânduri constante că partenera/partenerul ar fi implicat/ă în altă relație. Comportamentul asociat este adesea zgomotos și însoțit de un limbaj vulgar. Rădăcina acestei obsesii se află, de obicei, într-o relație tensionată, cauzată de consumul de alcool. La acestea se adaugă probleme precum impotența, vinovăția legată de abuzul de alcool, sentimentul de umilire și, nu în ultimul rând, teama de a-și pierde partenerul de viață.

​

5. Encefalopatia Wernicke

Este o inflamație acută a creierului ce poate pune viața în pericol (include somnolența, paralizia globilor oculari și ataxia-tulburarea coordonării mișcărilor).

​

6. Sindromul Korsakov

Tulburări grave ale memoriei, pacientul confabulează mult. Fenomene de sevraj asociate acestor tulburări cauzate de consumul de alcool: hipertensiunea arterială, transpirație abundentă, tremurături, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburări de somn.

​​

Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeauna un motiv serios pentru internarea în spital. În spital se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare și perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

​​

O altă clasificare este făcută de către Morey și Skinner:

• Băutorii cu debut precoce ce prezintă probleme legate de consum dar nu și dependență.

• Băutorii de grup, care au tendința de a consuma zilnic și care dezvoltă o dependență moderată față de alcool.

• Băutorii schizoizi care sunt izolați, beau mult și prezintă simptome severe.

 

Pe lista de simptome comune ale alcoolismului se mai poate regăsi:

• Desfășurarea unor ritualuri care implică alcool, de exemplu, băuturi înainte, în timpul, sau după masă.

• Pierderea interesului față de hobby-urile cândva plăcute.

• Nevoia intensă de a consuma alcool.

• Senzația de iratibilitate / nervozitate atunci când se apropie momentul obișnuit de consum, în special dacă băutura nu este prezentă.

• Consum excesiv, pentru a crea o stare emoțională mai bună.

• Prezența unor probleme cu relațiile, cu legea, cu aspectul financiar sau cu munca (ce provin din consumul de alcool).

• Toleranță ridicată la alcool, ceea ce rezultă într-un consum mai ridicat.

• Stări de greață, transpirație și tremurături atunci când nu se consumă alcool.

• Consumul băuturilor alcoolice încă de dimineața sau așteptarea orei prânzului, în vederea consumului.

• Consumul de unul singur.

• Pierderi de memorie, se remarcă schimbări de personalitate, asociate cu depresie, anxietate, izolare și pierderea respectului de sine.

• Eforturi nereușite de a reduce consumul și de a controla dependența – de exemplu: persoana dependentă renunță la bere în favoarea vinului sau a băuturilor cu un conținut redus de alcool; consumă doar în anumite zile. Câteodată, consumul înceteaza temporar, dar este reluat, în mod inevitabil revenindu-se la comportamentul compulsiv.

• Probleme la locul de munca (întârzieri, neprezentarea la întâlniri de afaceri, absenteism nejustificat etc.).

 

Conform specialiștilor, diagnosticarea dependenței de alcool necesită întrunirea a trei sau mai multe dintre următoarele criterii, care să se fi manifestat oricând în ultimele 12 luni. 

Răspundeți la următoarele întrebări selectând răspunsul care reflectă cel mai bine modul în care v-ați simțit în ultimele 12 luni.

​​

Consumul unei cantități mai mari de alcool sau pe o durată mai lungă decât cea intenționată.

 

• Au existat cazuri când ați continuat să beți mai mult decât ați fi vrut sau pentru o durată mai lungă decât intenționați inițial?

 

Afectarea controlului.

​

• Ați vrut, în mod repetat, să vă opriți sau să beți mai puțin, sau ați încercat să beți mai puțin sau deloc și nu ați reușit?

Toleranța.

​

• Ați simțit nevoia să beți mai mult decât alte dăți pentru a obține efectul dorit, sau ați observat că numărul de băuturi pe care le consumați în mod obișnuit au mai puțin efect decât înainte

 

Simptome de sevraj sau consum de alcool pentru calmarea sevrajului.

​

• Atunci când efectele alcoolului încep să dispară, aveți probleme cu somnul?

• Ați avut tremurături sau greață, ați fost agitat, nervos, ați transpirat sau ați avut bătăi rapide de inimă?

• Ați simțit lucruri care de fapt nu există?

• Ați avut convulsii?

• Ați băut sau ați luat droguri pentru a evita efectele ulterioare consumului de alcool sau pentru a vă reveni după acestea?

 

Continuarea consumului in ciuda problemelor psihologice si fizice recurente.

• Ați continuat să beți chiar dacă știați că asta vă face să vă simțiți deprimat sau neliniștit? Sau vă cauzează o problemă de sănătate sau o înrăutățește pe alta?

• Ați continuat să beți după ce v-ați pierdut cunoștința?

 

Timp petrecut relaționat cu consumul de alcool sau revenirea din mahmureală.

 

• Au existat perioade în care ați petrecut mult timp gândindu-vă la alcool, bând sau revenindu-vă din mahmureală?

 

Neglijarea activităților. 

•             Pentru a putea consuma alcool, ați renunțat sau ați redus anumite activități importante,                            interesante sau care vă ofereau satisfacție?

 

REFERINȚE

https://www.umfcv.ro/ro

Dependenta.ro

Morey LC, Skinner HA (1986): Empirically derived classifications of alcohol-related problems, in Recent Developments in Alcoholism, M. Galanter (Ed.), Vol.5, Plenum Press, New York.