
Informații despre consumul de alcool
Alcoolul are efect sedativ asupra sistemului nervos, creând o stare de energie sau relaxare È™i dezinhibare. MulÈ›i oameni din È›ara noastră consumă alcool pentru a se relaxa după o zi de muncă sau pentru a uita de diverse probleme. Consumat frecvent È™i în cantități mari determină comportamentul compulsiv È™i ulterior, dependenÈ›a.
OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății recomandă bărbaÈ›ilor să consume între 3 È™i 4 unități de alcool pe zi (1 unitate echivalentă cu 10 ml de alcool pur, adică un pahar standard de bere sau vin, sau un pahar mic de băuturi spirtoase), iar femeilor între 2 È™i 3 unități. Aceste limite variază în funcÈ›ie de diferiÈ›i factori, inclusiv vârsta È™i starea de sănătate.
Este important de remarcat faptul ca ficatul poate procesa doar aproximativ 8 grame de alcool pe oră.
Ficatul uman procesează, în medie, între 10 È™i 15 mililitri de alcool pur pe oră, adică aproximativ o băutură standard, care conÈ›ine aproximativ 14 grame de alcool. Această capacitate poate varia în funcÈ›ie de factori precum greutatea corporală, sexul, vârsta È™i starea de sănătate a fiecărei persoane.
​
Profesorul american Elvin Morton Jellinek a realizat o clasificare a formelor de alcoolism:
-
Alcoolismul alfa/α (faza prealcoolică). Durata consumului poate varia de la câteva luni până la câÈ›iva ani. IniÈ›ial, alcoolul este consumat ocazional, iar ulterior constant, în scopul ameliorării unui conflict intrapsihic sau pentru efectul anxiolitic. Nu se ajunge la dependenÈ›a fizică.
-
Alcoolism beta/β. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socio-culturare. Datorită abuzului pot apărea complicaÈ›ii medicale diverse.
-
Alcoolism gamma/γ. Se constată pierderea controlului asupra cantității consumate, creÈ™terea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general È™i neglijarea îndatoririlor sociale È™i familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenÈ›ei fizice.
-
Alcoolism delta/δ. Se caracterizează prin perioade de intoxicaÈ›ie prelungite ce favorizează degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice până la apariÈ›ia demenÈ›ei È™i a psihozelor alcoolice. DependenÈ›a fizică este foarte intensă, nepermiÈ›ând suprimarea consumului nici pentru 1-2 zile.
-
Alcoolism epsilon/ε (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în cantități exagerate timp de câteva zile. Are un debut È™i un final brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei turburări de somn asociate cu tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai gravă a alcoolismului.
Tot cercetătorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetică a evoluției dependenței de alcool
​
Faza pre-alcoolica
Este faza în care alcoolul se consumă ocazional, la petreceri, sărbători, protocoale etc. În acest stadiu nu există dependență fizică È™i psihică.​
Dependența se poate crea prin:
- consum de alcool repetat; mulți consumatori nu depășesc niciodată acest punct.
- cantitatea de alcool creÈ™te din ce în ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.
​​
Faza de debut
În această fază, sunt "asigurate", de către consumator toate condiÈ›iile pentru dezvoltarea dependenÈ›ei. Consumatorul manifestă următoarele simptome: amnezie; consum de alcool pentru efectul în sine; ascunderea alcoolului; preocupare față de alcool; sorbirea cu sete a primului pahar; sentiment de vinovăție privind alcoolul; evitarea conversaÈ›iei pe tema alcoolului. Amneziile apar după aproape fiecare consum.
​​
Faza critică
Este faza în care dependenÅ£a de alcool este deja instalată.
Alcoolicul manifestă următoarele:
- pierderea controlului, persoana promite sau îÅŸi propune să bea "mai puÅ£in" dar constată că nu mai poate controla voluntar cantitatea de băutură consumată, că pierde simÅ£ul măsurii, că ajunge iar la ebrietate, beÅ£ie, stare de intoxicaÈ›ie, comă alcoolică.
- raționalizarea și justificarea consumului, negarea bolii;
- grupul de consumatori devine o sursă importantă pentru respect și stimă de sine;
- comportament agresiv, remușcare și sentimentul de vină persistentă;
- modificarea comportamentului, tulburări de comportament;
- întreruperea relaÈ›iilor sociale;
- pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini și responsabilități;
- pierderea interesului pentru activități casnice, hobbyuri, alte activități;
- re-interpretarea relațiilor personale;
- auto-compătimire marcată, stări depresive;
- gândire iraÈ›ională - crede fapte sau lucruri fără fundament real, interpretări negative;
- protejarea băuturii, neglijarea hranei, a igienei corporale și a aspectului fizic;
- prima spitalizare, probleme medicale în urma complicaÈ›iilor date de consum;
- gelozia alcoolică, scăderea capacității sexuale, impotența;
- consum matinal de alcool.
​​
Faza cronică
Este ultima fază a dependenÈ›ei. Din acest punct, nu mai există cale de întoarcere la "băutul controlat".
În acest stadiu dependenÈ›a se manifestă prin:
- consum permanent de alcool - de unul singur sau în compania prietenilor de pahar;
- deteriorare etică - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil etc.);
- deteriorare severă a gândirii;
- deteriorare socială prin compania consumatorilor;
- înlocuirea oricărei băuturi cu băutură alcoolizată;
- tremurături, consumă alcool pentru evitarea sevrajului;
- refuză, nu acceptă starea de degradare fizica È™i psihică în care a ajuns.
În cazul consumului excesiv de alcool pot apărea psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:
​
1. Beția patologică
Este o stare de excitaÈ›ie, respectiv sedare declanÈ™ată prin consumul de alcool, cu recunoaÈ™terea defectuoasă a realității, iluzii È™i halucinaÈ›ii. Frica excesivă sau furia, agresivitatea puternică, starea de afect È™i atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantități minime de alcool (probabil în urma unei predispoziÈ›ii individuale, de exemplu date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-15 min.). Urmează somnul terminal È™i amnezia evenimentului.
​
2. Delirium tremens
Delirium tremens reprezintă o stare gravă caracterizată prin halucinaÈ›ii vizuale majore, percepÈ›ia distorsionată a realității, agitaÈ›ie psihomotorie severă, transpiraÈ›ii abundente, tremurături È™i dereglări periculoase ale frecvenÈ›ei cardiace È™i tensiunii arteriale. În trecut, delirium tremens era adesea letal, dar, datorită noilor medicamente, rata mortalității a scăzut semnificativ în ultimii ani.
3. Halucinoza alcoolică
Persoanele afectate pot auzi voci care discută între ele sau care comentează È™i critică comportamentul lor. HalucinaÈ›iile complexe pot include scenarii de urmărire È™i asediu, fiind însoÈ›ite de un nivel ridicat de anxietate.
4. Gelozia obsesivă a alcoolicului
Această obsesie devine adesea incurabilă, manifestându-se prin gânduri constante că partenera/partenerul ar fi implicat/ă în altă relaÈ›ie. Comportamentul asociat este adesea zgomotos È™i însoÈ›it de un limbaj vulgar. Rădăcina acestei obsesii se află, de obicei, într-o relaÈ›ie tensionată, cauzată de consumul de alcool. La acestea se adaugă probleme precum impotenÈ›a, vinovăția legată de abuzul de alcool, sentimentul de umilire È™i, nu în ultimul rând, teama de a-È™i pierde partenerul de viață.
​
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamaÈ›ie acută a creierului ce poate pune viaÈ›a în pericol (include somnolenÈ›a, paralizia globilor oculari È™i ataxia-tulburarea coordonării miÈ™cărilor).
​
6. Sindromul Korsakov
Tulburări grave ale memoriei, pacientul confabulează mult. Fenomene de sevraj asociate acestor tulburări cauzate de consumul de alcool: hipertensiunea arterială, transpiraÈ›ie abundentă, tremurături, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburări de somn.
​​
Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeauna un motiv serios pentru internarea în spital. În spital se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare È™i perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
​​
O altă clasificare este făcută de către Morey și Skinner:
-
Băutorii cu debut precoce ce prezintă probleme legate de consum dar nu și dependență.
-
Băutorii de grup, care au tendința de a consuma zilnic și care dezvoltă o dependență moderată față de alcool.
-
Băutorii schizoizi care sunt izolați, beau mult și prezintă simptome severe.
Pe lista de simptome comune ale alcoolismului se mai poate regăsi:
-
Desfășurarea unor ritualuri care implică alcool, de exemplu, băuturi înainte, în timpul, sau după masă.
-
Pierderea interesului față de hobby-urile cândva plăcute.
-
Nevoia intensă de a consuma alcool.
-
SenzaÈ›ia de iratibilitate / nervozitate atunci când se apropie momentul obiÈ™nuit de consum, în special dacă băutura nu este prezentă.
-
Consum excesiv, pentru a crea o stare emoțională mai bună.
-
Prezența unor probleme cu relațiile, cu legea, cu aspectul financiar sau cu munca (ce provin din consumul de alcool).
-
Toleranță ridicată la alcool, ceea ce rezultă într-un consum mai ridicat.
-
Stări de greață, transpiraÈ›ie È™i tremurături atunci când nu se consumă alcool.
-
Consumul băuturilor alcoolice încă de dimineaÈ›a sau aÈ™teptarea orei prânzului, în vederea consumului.
-
Consumul de unul singur.
-
Pierderi de memorie, se remarcă schimbări de personalitate, asociate cu depresie, anxietate, izolare și pierderea respectului de sine.
-
Eforturi nereuÈ™ite de a reduce consumul È™i de a controla dependenÈ›a – de exemplu: persoana dependentă renunță la bere în favoarea vinului sau a băuturilor cu un conÈ›inut redus de alcool; consumă doar în anumite zile. Câteodată, consumul înceteaza temporar, dar este reluat, în mod inevitabil revenindu-se la comportamentul compulsiv.
-
Probleme la locul de munca (întârzieri, neprezentarea la întâlniri de afaceri, absenteism nejustificat etc.).
Conform specialiÈ™tilor, diagnosticarea dependenÈ›ei de alcool necesită întrunirea a trei sau mai multe dintre următoarele criterii, care să se fi manifestat oricând în ultimele 12 luni.
RăspundeÈ›i la următoarele întrebări selectând răspunsul care reflectă cel mai bine modul în care v-aÈ›i simÈ›it în ultimele 12 luni.
​​
Consumul unei cantități mai mari de alcool sau pe o durată mai lungă decât cea intenÈ›ionată.
-
Au existat cazuri când aÈ›i continuat să beÈ›i mai mult decât aÈ›i fi vrut sau pentru o durată mai lungă decât intenÈ›ionaÈ›i iniÈ›ial?
Afectarea controlului.
​
-
AÈ›i vrut, în mod repetat, să vă opriÈ›i sau să beÈ›i mai puÈ›in, sau aÈ›i încercat să beÈ›i mai puÈ›in sau deloc È™i nu aÈ›i reuÈ™it?
Toleranța.
​
-
AÈ›i simÈ›it nevoia să beÈ›i mai mult decât alte dăți pentru a obÈ›ine efectul dorit, sau aÈ›i observat că numărul de băuturi pe care le consumaÈ›i în mod obiÈ™nuit au mai puÈ›in efect decât înainte
Simptome de sevraj sau consum de alcool pentru calmarea sevrajului.
​
-
Atunci când efectele alcoolului încep să dispară, aveÈ›i probleme cu somnul?
-
Ați avut tremurături sau greață, ați fost agitat, nervos, ați transpirat sau ați avut bătăi rapide de inimă?
-
Ați simțit lucruri care de fapt nu există?
-
Ați avut convulsii?
-
Ați băut sau ați luat droguri pentru a evita efectele ulterioare consumului de alcool sau pentru a vă reveni după acestea?
Continuarea consumului in ciuda problemelor psihologice si fizice recurente.
-
AÈ›i continuat să beÈ›i chiar dacă È™tiaÈ›i că asta vă face să vă simÈ›iÈ›i deprimat sau neliniÈ™tit? Sau vă cauzează o problemă de sănătate sau o înrăutățeÈ™te pe alta?
-
Ați continuat să beți după ce v-ați pierdut cunoștința?
Timp petrecut relaționat cu consumul de alcool sau revenirea din mahmureală.
-
Au existat perioade în care aÈ›i petrecut mult timp gândindu-vă la alcool, bând sau revenindu-vă din mahmureală?
Neglijarea activităților.
-
Pentru a putea consuma alcool, ați renunțat sau ați redus anumite activități importante, interesante sau care vă ofereau satisfacție?
REFERINÈšE
Dependenta.ro
Morey LC, Skinner HA (1986): Empirically derived classifications of alcohol-related problems, in Recent Developments in Alcoholism, M. Galanter (Ed.), Vol.5, Plenum Press, New York.